ARTEMIS

Raport CH

Campania de sezon cald

În urma evaluării preliminare și în baza calendarului stabilit în cadrul acelei activități a fost organizată o primă campanie de teren pentru investigarea și documentarea stării de conservare a celor 5 monumente. Fiind vorba de sezonul cald am beneficiat de o durată a zilei mai mare și șanse mai mari de a avea parte de o vreme prietenoasă, fără ploi – care are fi transformat drumul către anumite obiective imposibil de practicat. Perioada aleasă a fost 21-23 Iunie 2017.

În acest stadiu ne-am axat pe:

• documentarea fotografică în lumină naturală
• documentarea fotografică în lumină UV
• imagistică termică (infraroșu)
• documentarea digitală 3D
• investigarea în profunzime a solului și a unor pereți de stâncă (metoda GPR)
• documentarea prin survol aerian cu senzori imagistici:
• fotografie/fotogrametrie
• imagini multispectrale
• imagini termice
• scanare LIDAR
• monitorizarea de microclimat (temperatură și umiditate relativă) pe termen lung și scurt

Investigarea în profunzime a solului și a unor pereți de stâncă (metoda GPR)

Radarul cu penetrare in sol (GPR) este o tehnica geofizica non-invaziva de prospectare ce utilizează radiația electromagnetica din spectrul microundelor. Principiul de funcționare a fost prima oara descris in urma cu peste 100 de ani, însă abia in ultimele decenii datorita caracterului non-invaziv si a îmbunătățirii rezoluției si acurateței a început sa fie utilizat din ce in ce mai mult in patrimoniu cultural.

Principiul de funcționare al radarului cu penetrare in sol se bazează pe emiterea undelor electromagnetice spre zona de investigat si înregistrarea reflexiilor acestora. Reflexiile sunt produse de neomogenitățile solului sau de variația proprietăților electromagnetice întâlnite de una in drumul sau, care pot reprezenta diferențe de stratigrafie sau obiecte îngropate.

In radargramele prezentate pentru conversia timpului de propagare al radiației electromagnetice prin sol in adâncime a fost utilizata o permitivitate dielectrica relativa de valoare 9. Scara gradata reprezentând adâncimea de pătrundere este una orientativa.

In continuare vor fi prezentate o parte din rezultatele investigațiilor efectuate folosind metoda geofizica la 3 dintre obiectivele propuse și anume: Agatonul Nou, Piatra lui Iosif si Fundătura. Cele 3 obiective au fost investigate conform tabelului si schițelor alăturate. La investigații a fost folosită antena de 800 MHz. Au fost obținute un număr de 55 radargrame cu o lungime aproximativa de 274m, acestea acoperind o suprafața de aproximativ 96 m².

Agatonul Nou

825	826	827	831
Reflexii hiperbolice la adâncimea de 0,6 metri acestea putand reprezenta zona cioplita de sub stanca, fapt ce evidentiaza o zona mai mare decat cea vizibila cu ochiul liber	Răspuns asemănător celui din radargrama 825, respectiv reflexii hiperbolice, dar la o adâncime puțin mai mare.	Reflexii hiperbolice la 0,6 metri marcând cavitatea observabila si in radargramele 825 si 826	Si in cazul radargramelor efectuate perpendicular pe cele efectuate anterior este observabil un răspuns puternic, marcând apropierea de cavitate. Adâncimea reflexiei este tot de 0,6 metri

Fundătura

777	783	798
Se observa un mediu de propagare neuniform pana la adâncimea de 0,7 metri.	La adâncimea de 2,5 metri este observabila o reflexie de intensitate scăzută, ce poate marca o schimbare a mediului de propagare. Se observa un mediu de propagare neuniform pana la adâncimea de 0,8 metri.	Sunt observabile reflexii puternice la adâncimea de 1,6 metri marcând o schimbare a mediului de propagare.

Piatra lui Iosif

805	811	809
Radargrama efectuata pe lungimea lăcașului, sunt observabile 4 zone cu reflexii puternice, la distanta de 2; 4; 5,5 si 7 metri, acestea marchează neuniformități ale podelei.	Radargrama efectuata pe verticala. Sunt observabile 3 reflexii hiperbolice puternice, ce marchează o schimbare a mediului de propagare (posibil goluri- fisuri). Se observa o reflexie pe întreaga lungimea a radargramei, la adâncimea de aproximativ 2,2 metri ce marchează o mica schimbare a mediului de propagare.	Radargrama efectuata pe lățimea lăcașului, sunt observabile 2 reflexii puternice cu un unghi de 45°, acestea marchează îndepărtarea si respectiv apropierea de pereții lăcașului.

Imagistica termica (infrarosu)

Termografia în infraroșu este o metodă de control nedistructiv. Toate corpurile care au o temperatură mai mare de zero absolut emit o radiație electromagnetică (care poate fi detectată sub formă de căldură).

Termografia în infraroșu este o tehnică de măsurare, prin intermediul unui detector, a puterii de radiație electromagnetice în spectrul infraroșu, emis de fiecare punct al unui obiect măsurat. Detectorul este o cameră de luat vederi în infraroșu, care primește radiația, o transformă într-un semnal electric și reconstituie pe un ecran o imagine termică vizibilă (termogramă) a obiectului emițător.

Înainte de măsurare este necesar ca imaginea să fie clară, focalizarea se face manual. Se stabilește domeniul de temperatură, culoarea, se centrează zona de interes. Trebuie să ne asigurăm că mediul nu deranjează măsurarea. Obiectul de măsurat trebuie să fie suficient de mare și să aibă o emisivitate suficient de mare. Folosind aceasta metoda de investigare poate fi observata distribuția termica, astfel putând fi identificate zonele supuse la stres termic.

Fundătura

In exterior se observa o diferență de temperatura majora intre zona apropiata solului si partea de sus. Zonele de culoare mov marchează o temperatura de 17°C si sunt datorate unei umidități mai ridicate a pietrei. Zona de sus prezinta temperaturi de aproximativ 20°C, lucru datorat radiației solare, ce a încălzit piatra.

Zona cu o temperatura scăzută (mov) evidențiază umiditatea crescuta a pietrei in acea zona. Intre zona de jos si cea de sus se observa o diferență de temperatura de aproximativ 4°C.

Piatra lui Iosif

In imaginea termica este observabila o diferență de aproximativ 4°C intre podea si perete. Zona de albastru marchează zonele cu o umiditate crescuta. Podeaua prezinta temperaturi de aproximativ 14°C.

In imaginea termica se pot identifica zonele de contact ale pietrei cu solul cu o umiditate ridicata, acestea fiind marcate prin mov. Temperatura in aceste zone fiind de aproximativ 17°C.

Agatonul Nou

In imaginea termica achiziționata in fata lăcașului este observabila o diferență de temperatura intre podea si pereți. Podeaua prezinta temperaturi de aproximativ 18°C. In cazul pereților temperaturile sunt in jurul a 21°C, in unele zone sunt atinse temperaturi de 23°C, acestea fiind datorate radiației solare.

In spatele lăcașului este observabila o temperatura mai scăzută a pietrei in zona de contact cu solul (18°C). Restul pietrei prezinta in general valori de 21°C, partea de sus atingând valori maxime de 22°C datorate radiației solare, ce a dus la încălzirea acesteia.

Prin imaginile termice au fost identificate zonele cu o umiditate mai ridicata, acestea având temperaturi mai scăzute. In cazul celor 3 locații a fost observat o diferență de temperatura intre podea si pereți. De asemene, sunt identificate zone cu temperaturi mai mari (zone care ating temperaturile maxime) acestea fiind datorate radiației solare care încălzește piatra, însă dat fiind diferențele mici de temperatura in comparație cu zonele alăturate acestea nu pot fi considerate zone de stres termic.