[et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”3.22″][et_pb_row _builder_version=”4.9.7″ hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”3.25″ custom_padding=”|||” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”3.27.4″]<\/p>\n
<\/span>\u00a02006 – 20??<\/p>\n [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=”3.25″][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”3.25″ custom_padding=”|||” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_blurb title=”About” image=”http:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/resitus.png” _builder_version=”4.9.7″ hover_enabled=”0″ alt=”resitus” title_text=”resitus” sticky_enabled=”0″]<\/p>\n \u00cen ultimul deceniu, ca o consecinta a preocuparilor sustinute pentru conservarea si punerea \u00een valoare a patrimoniului cultural, conceptul de accesibilitate la informatia de v\u00e2rf, destinata at\u00e2t specialistilor c\u00e2t si al marelui public si-a gasit noi dezvoltari. La aceasta evolutie au contribuit decisiv perfectionarea noilor tehnologii digitale de investigare si stocare a informatiilor, dezvoltarea rapida a noilor media, dar si serioasele modificari \u00een planul mentalitatilor.<\/span> [\/et_pb_blurb][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=”3.25″][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”3.25″ custom_padding=”|||” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_button button_url=”http:\/\/resitus.inoe.ro\/pagini\/pag1.html” url_new_window=”on” button_text=”Project webpage” button_alignment=”center” _builder_version=”4.9.7″ custom_button=”on” button_text_color=”#0c71c3″ button_font=”||||||||” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″][\/et_pb_button][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" ReSITUS 2 CEX 06 – 8 – 73\/02.08.2006 \u00a02006 – 20??\u00cen ultimul deceniu, ca o consecinta a preocuparilor sustinute pentru conservarea si punerea \u00een valoare a patrimoniului cultural, conceptul de accesibilitate la informatia de v\u00e2rf, destinata at\u00e2t specialistilor c\u00e2t si al marelui public si-a gasit noi dezvoltari. La aceasta evolutie au contribuit decisiv perfectionarea noilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1875,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","jetpack_post_was_ever_published":false},"project_category":[10],"project_tag":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-json\/wp\/v2\/project\/1874"}],"collection":[{"href":"https:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-json\/wp\/v2\/project"}],"about":[{"href":"https:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-json\/wp\/v2\/types\/project"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1874"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-json\/wp\/v2\/project\/1874\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1878,"href":"https:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-json\/wp\/v2\/project\/1874\/revisions\/1878"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1875"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1874"}],"wp:term":[{"taxonomy":"project_category","embeddable":true,"href":"https:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-json\/wp\/v2\/project_category?post=1874"},{"taxonomy":"project_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/certo.inoe.ro\/test\/wp-json\/wp\/v2\/project_tag?post=1874"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Odata cu lansarea \u00een 1996 a celui de al cincilea Program Cadru pentru Cercetare si Dezvoltare Tehnologica al Comisiei Europene (FP5 \u2013 1998-2002), continu\u00e2nd cu cel de al saselea Program Cadru (FP6 \u2013 2002-2006) si a subcomponentei Tehnologii ale Societatii Informationale (IST), conceptul de \u201evirtual heritage\u201d a capatat, \u00een vasta familie \u201emultimedia\u201d, un contur teoretic si practic precis, fiind astazi un termen consacrat \u00een domeniul conservarii si restituirii mostenirii cultural-istorice. Programul Cadru 7 (2006-2013) adauga domeniului si o serie de obiective cu caracter social-economic care sunt preconizate a fi atinse \u00een viitorul apropiat pe plan european. Astfel, conservarea si punerea \u00een valoare a patrimoniului cultural comun al tarilor din Europa trebuie sa fie capabile sa joace un rol important \u00een cresterea calitatii vietii cetatenilor si dezvoltarea comunitatilor umane prin asigurarea unui climat de toleranta multiculturala si religioasa, a transferului de cunostinte si a accesului largit la cultura.<\/span>
\u00cen tarile Uniunii Europene cercetarea, conservarea\/restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural a beneficiat de aportul unor noi tehnologii dedicate dar si a unor rezultate ale cercetarii fundamentale si aplicative care si-au gasit importante aplicatii \u00een domeniu. Este cazul sistemelor de scanare non-contact 3D laser-radar scanning \u2013 folosite initial pentru operatiuni de cartografiere a reliefului si a aglomerarilor urbane, de monitorizare teritoriala ori la managementul resurselor naturale si care, la scurt timp, a fost adaptat pentru scanarea non-contact 3D si studierea siturilor arheologice sau a evaluarii, conservarii si reconstructiei digitale a monumentelor istorice. Tot astfel, dezvoltarile tehnologice ale fotogrametriei digitale si a Sistemului de Informatii Geografice (GIS \u2013 Geographic Information Systems) au adus substantiale beneficii \u00een monitorizarea si managementul mediului natural, urbanism si \u00een cercetarea arheologica. Productia de software dedicat a dezvoltat module si componente capabile sa asigure interoperabilitatea dintre sursele de achizitie a informatiei capturata prin scanare 3D sau prin fotogrametrie digitala si suitele de programe CAAD prin care se realizeaza generarea modelelor 3D (Point Model \u2013 points cloud, Wireframe Model, Digital Surface Model) si vizualizarea si animarea acestora.<\/span>
\u00cen plan international tehnologiile optoelectronice avansate si-au gasit aplicabilitati \u00een domeniile cercetarii, restaurarii, arhitecturii, artelor vizuale, si, totodata, au sporit accesul la informatie detaliata si diversificata.<\/span>
\u00cen Rom\u00e2nia situatia \u00een domeniul patrimoniului cultural-istoric este una dintre cele mai tragice si urgente. Pentru cei care au preocupari \u00een sfera patrimoniului cultural-istoric este bine cunoscuta adevarata furie destructiva care s-a abatut \u00een ultimii 15 ani cu precadere asupra monumentelor de arhitectura si siturilor arheologice. Eforturile de restaurare si conservare, oricum insuficiente, nu au putut tine pasul cu amploarea pe care au capatat-o actiunile de distrugere ori nepasarea si lentoarea reactiilor institutiilor locale si centrale abilitate \u00een protejarea patrimoniului. \u00cen Rom\u00e2nia, cu exceptia a aproape 30 de monumente princeps, aflate si pe lista UNESCO, unde monitorizarea si protectia autoritatilor a fost de-a lungul timpului qvasiprezenta, celelalte peste 30.000 de edificii, monumente si situri sunt \u00eentr-un permanent pericol de a fi mutilate ori modificate structural sau, pur si simplu, distruse \u00een totalitate.<\/span>
Av\u00e2nd \u00een vedere situatia prezentata, concluzia la care am ajuns si care a stat la baza redactarii acestui proiect este ca numai dezvoltarea unei metode care sa integreze cercetarea inter\/pluridisciplinare de specialitate cu conservarea si reconstructia digitala de mare acuratete \u00een medii virtuale poate aduce o contributie decisiva la conservarea si valorificarea stiintifica si culturala a unei parti importante a patrimoniul cultural-istoric imobil din Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n